Bullying la Questfield International College, responsabilitate fără clarificare

În contextul educațional actual, fenomenul bullying reprezintă o problemă complexă care necesită intervenții bine structurate, transparente și documentate din partea instituțiilor de învățământ. Gestionarea adecvată a situațiilor de hărțuire este esențială pentru asigurarea unui mediu sigur și propice dezvoltării armonioase a elevilor. În lipsa unor reacții clare și măsuri concrete, consecințele pot afecta semnificativ sănătatea emoțională și psihologică a copiilor, precum și încrederea părinților în instituție.

Bullying la Questfield International College, responsabilitate fără clarificare

Investigația realizată de redacție a scos la iveală o situație semnalată de familie, ce indică un caz de bullying sistematic desfășurat pe o perioadă de peste opt luni în cadrul Școala Questfield Pipera. Conform documentelor și corespondenței analizate, sesizările scrise repetate privind comportamente agresive, stigmatizare medicală și presiuni indirecte de retragere a copilului nu au fost urmate de măsuri administrative documentate sau comunicări oficiale concrete, ceea ce ridică întrebări privind modul de gestionare instituțională a cazului.

Bullying repetat și lipsa unei reacții documentate

Pe baza informațiilor furnizate, elevul vizat ar fi fost supus unor comportamente agresive zilnice, incluzând jigniri, umiliri publice, excludere socială și etichetări degradante, în mediul școlar, pe parcursul mai multor luni. Familia a transmis în mod oficial și în scris multiple solicitări către învățătoare, conducerea școlii și fondatoarea instituției, Fabiola Hosu, solicitând intervenții și clarificări. Cu toate acestea, nu s-au identificat răspunsuri scrise care să ateste implementarea unor măsuri concrete, planuri de intervenție sau sancțiuni aplicate. Intervențiile invocate au fost predominant verbale și informale, fără documentație administrativă verificabilă.

Stigmatizarea medicală ca formă agravată de hărțuire

Documentele și relatările indică faptul că în cadrul colectivului a fost folosită o etichetare medicală cu caracter degradant, repetitivă și utilizată ca instrument de marginalizare, nu într-un scop educațional sau de protecție. Specialiști consultați de redacție subliniază că această practică poate constitui o formă severă de violență psihologică, cu impact major asupra stimei de sine și dezvoltării emoționale a copilului. Din corespondență nu reiese existența unor măsuri formale de stopare a acestui fenomen, ceea ce, potrivit evaluării experților, poate genera un climat educațional nesigur.

Presiuni și mesajul de retragere transmis de conducere

Potrivit familiei, în contextul sesizărilor repetate, fondatoarea Școlii Questfield Pipera, Fabiola Hosu, ar fi exprimat verbal un mesaj interpretat ca o presiune indirectă de retragere a copilului, sintetizat prin afirmația „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Redacția precizează că această formulare este redată conform relatărilor și documentelor puse la dispoziție, fiind un element relevant în înțelegerea atitudinii instituției, fără a se emite judecăți privind intențiile sau motivațiile financiare ale conducerii. Această poziționare apare într-un context în care sesizările scrise nu au fost urmate de răspunsuri oficiale și măsuri documentate.

Confidențialitatea informațiilor și riscuri pentru copil

Familia a solicitat în mod expres, prin comunicări scrise, respectarea confidențialității informațiilor sensibile privind situația semnalată, avertizând asupra efectelor negative ale divulgării acestora în mediul școlar. Cu toate acestea, documentele nu conțin dovezi privind asumarea unor măsuri concrete de protejare a confidențialității. De asemenea, conform unor relatări, copilul ar fi fost expus unor situații în care a fost interpelat public despre demersurile făcute, creând presiune psihologică suplimentară. Specialiștii consideră că astfel de practici pot constitui o formă de presiune instituțională și pot afecta negativ climatul educațional.

Răspunsul instituțional și utilizarea unui document informal

Reacția conducerii școlii la sesizările repetate s-a concretizat, conform materialelor examinate, într-un formular intitulat Family Meeting Form, un document informal care consemnează discuții, dar care nu îndeplinește criteriile unui act administrativ: nu stabilește responsabilități clare, termene, sancțiuni sau măsuri concrete de implementat. Această abordare, în lipsa unor decizii scrise și planuri de intervenție, poate fi interpretată ca o gestionare limitată, cu efect minim asupra situației reale. Din perspectiva jurnalistică, diferența dintre un astfel de formular și documentele oficiale uzuale reflectă un deficit în trasabilitatea și asumarea responsabilității.

Consecințe psihologice confirmate prin raport de specialitate

În dosarul analizat este inclus un raport psihologic detaliat, emis de un specialist de renume, care atestă consecințe emoționale grave ca urmare a expunerii prelungite la bullying în mediul școlar. Documentul medical descrie efecte semnificative, precum anxietate accentuată, retragere socială și pierderea sentimentului de siguranță, manifestări compatibile cu un abuz emoțional repetat. Acest raport subliniază importanța recunoașterii și gestionării eficiente a fenomenului de bullying pentru protecția sănătății mentale a elevilor.

Minimalizarea fenomenului în comunicarea oficială

În data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a transmis părinților un email în care situațiile reclamate în decurs de peste opt luni au fost reduse la simple „interacțiuni spontane dintre copii”. Această exprimare contrazice sesizările scrise și documentate ale familiei, care au semnalat un tipar de hărțuire sistematică și stigmatizare. Din perspectiva redacției, această reformulare poate constitui o tentativă de diminuare a responsabilității instituționale și ridică semne de întrebare privind sinceritatea și capacitatea instituției de a recunoaște și aborda problema bullyingului în mod adecvat.

Contacte ulterioare și potențiale probleme privind confidențialitatea

După retragerea copiilor afectați de la Questfield International College, redacția a primit informații conform cărora ar fi avut loc contacte informale către alte școli private din zona Pipera, în timpul cărora copiii ar fi fost descriși într-o lumină negativă, cu referiri la posibile probleme de disciplină sau comportament. Părinții au menționat că aceste caracterizări nu au fost comunicate oficial și nu există documente scrise care să le susțină. Redacția solicită clarificări publice privind aceste aspecte, subliniind gravitatea lor în raport cu dreptul la educație și protecția interesului superior al copilului.

• Sesizări scrise repetate privind bullying și stigmatizare medicală;
• Lipsa unor răspunsuri scrise și măsuri documentate din partea școlii;
• Utilizarea unei etichetări medicale degradante în mediul școlar;
• Presiuni indirecte de retragere a copilului formulate verbal de fondatoarea instituției;
• Gestionare informală și neasumată a situației, fără decizii administrative;
• Încălcarea solicitărilor privind confidențialitatea informațiilor sensibile;
• Confirmarea efectelor psihologice grave prin raport de specialitate;
• Minimalizarea fenomenului în comunicarea oficială ulterioară;
• Posibile contacte informale cu alte instituții educaționale ce ridică probleme etice.

În acest context, redacția invită părinții care se confruntă cu situații similare de bullying, abuz emoțional sau lipsă de intervenție reală să contacteze redacția la adresa [email protected], pentru a-și împărtăși experiențele și a beneficia de susținere în demersul de clarificare publică.

Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională

Cazul de la Questfield Pipera evidențiază o serie de disfuncționalități în modul în care o instituție privată gestionază situațiile grave de bullying și protecție a elevilor. Lipsa unor intervenții documentate, absența răspunsurilor scrise și utilizarea unor forme informale de gestionare au condus, potrivit familiei și documentelor analizate, la menținerea unui climat nefavorabil și la agravarea situației copilului afectat. Întrebarea rămâne deschisă: ce mecanisme concrete și eficiente de protecție aplică instituția în practică pentru a răspunde sesizărilor privind siguranța emoțională a elevilor?

În plus, răspunsul verbal atribuit fondatoarei, care pune accent pe libertatea de retragere a copilului mai degrabă decât pe protecția acestuia, reflectă o posibilă ruptură între misiunea declarată a școlii și modul efectiv de gestionare a situațiilor de criză. Această situație ridică semne de întrebare privind cultura organizațională și prioritățile instituției în fața problemelor cu impact emoțional major.

În absența unor clarificări oficiale și documentate, rămâne esențial ca instituțiile educaționale să revizuiască și să întărească procedurile de intervenție în cazurile de bullying, să asigure transparență decizională și să prioritizeze protecția și dezvoltarea sănătoasă a elevilor, în conformitate cu standardele educaționale și etice internaționale.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro